Un moment esențial

Un moment esențial

Luarea unei decizii de carieră nu este suficientă pentru ca adolescentul să o și aplice. Gradul de explorare a opțiunilor, precum și alți factori, influențează implementarea deciziei.

Niciun proces decizional nu este ușor. A decide este dificil mai ales pentru că presupune implicit o renunțare, anulând celelalte variante, dar în același timp oferind o certitudine. De aceea, deciziile evocă de obicei emoții ambivalente.

În cazul deciziilor de carieră, planificarea viitorului profesional începe la vârsta adolescenței cu alcătuirea unui traseu educațional compatibil cu ocupația dorită. Conform modelelor teoretice (Gati și Asher, 2001, Campbell și Cellini, 1981; Gati, Krausz, și Osipow, 1996), modul în care elevii gestionează procesul decizional are consecințe asupra implementării ulterioare a deciziei de carieră. Pe baza acestora, Germeijs și Verschueren (2006) au evidențiat următoarele etape:

  1. Conștientizarea nevoii de a lua o decizie și motivația de implicare în etapele următoare;
  2. Explorarea sinelui (în special al acelor caracteristici personale relevante pentru orientarea în carieră, cum sunt abilitățile, interese vocaționale, valorile legate de muncă, personalitatea);
  3. Explorarea generală a opțiunilor (de exemplu, domenii ocupaționale potrivite, ramuri de știință universitare);
  4. Explorarea detaliată a opțiunilor (acumularea unor informații specifice despre un set limitat de opțiuni potrivite);
  5. Luarea deciziei;
  6. Angajament față de decizie (încredere că e decizia corectă, intenția de implementare).

Utilizând această conceptualizare, autorii au analizat impactul procesului decizional al elevilor de clasa a 12-a de liceu asupra angajamentului și adaptării academice la facultate. Studiul a fost desfășurat pe un eșantion de 748 de liceeni din Belgia, care au fost urmăriți până la finalul primului an universitar. În eșantionul ales, 78% dintre studenți urmau specialitatea de licență aleasă în liceu, în timp ce 22% au optat pentru o altă variantă.

Rezultatele arată că probabilitatea ca elevii să opteze pentru opțiunea aleasă în clasa a 12-a este cu atât mai mare cu cât aceștia au ajuns la o etapă superioară în procesul decizional. Dacă elevii au luat o decizie, dar încă mai considerau alternative (încredere redusă în alegerea luată), probabilitatea implementării ei scade de aproape 3 ori. Pe de altă parte, schimbarea opțiunii atât de aproape de înscrierea la facultate a crescut riscul neprezentării la examenele din sesiune (angajament academic redus).

Dintre etapele procesului decizional, explorarea în profunzime a opțiunilor și încrederea în decizie la finalul clasei a 12-a au corelat cu angajamentul față de opțiunea aleasă în primul an universitar. De asemenea, studenții care au realizat în liceu o explorare mai elaborată a sinelui au fost mai motivați să realizeze sarcinile academice spre deosebire de ceilalți.

Implicații pentru practică

După cum arată acest studiu, luarea unei decizii nu este suficientă pentru implementarea ei. Investigați dacă elevul are încredere că alegerea este cea bună pentru el și dacă este mulțumit de ea. În caz contrar, analizați împreună motivele. Poate la baza ezitării se află un mit legat de carieră (de exemplu, că există acea ocupație care i se potrivește perfect) sau este îngrijorat că ocupația aleasă are perspective limitate pe piața muncii. Unele etape din procesul decizional pot fi reluate până când elevul ajunge la etapa a șasea.

Articol scris de Larisa Calo, psiholog vocațional